sâmbătă, 21 iunie 2014

Despre cum se relaxeaza o femeie

Imi place sambata si o laud ca fiind ce mai frumoasa zi din saptamana. O consider ziua mea libera in care fac tot ce vreau, doar pentru mine. Aceasta a fot conventia cu iubitul meu cand ne-am mutat impreuna.

Am fost de accord ca fiecare sa aiba o zi libera in care sa uite de obligatii si de alte responsabilitati . O zi pe care sa o petreaca asa cum considera.Pentru mine aceasta zi inseamna relaxare. Am ales sambata pentru ca in felul acesta pot sa fac mai toate lucrurile care imi plac.

Prin urmare cum arata o zi din viata mea: dimineata ma rasfat cu 30 de minute de exercitii ,apoi o baie calduta cu ierburi de Provence. Dupa ce am terminat cu acest ritual ma asez confortabil in fotoliul meu si continui cartea pe care am abandonat-o saptamana trecuta din lipsa de timp. Alaturi de aceasta adaug o cana mare de cafea fierbinte.

Dupa masa de pranz, de obicei lenevesc in fata laptopului in cautarea unor haine ieftine online. Din experientele trecute am invatat ca in weekend site-urile de profil au la oferta mereu haine ieftine.

Contrar prejudecatilor hainele ieftine online nu sunt cum nimic mai prejos decat cele din magazinele clasice. De fapt daca stau sa ma gandesc hainele comandate online ofera cumparatorului avantajul unui pret foarte bun.

Nu imi plac rautaciosii care dintr-un snobism dus la extrem au o parere proasta despre magazinele online care comercializeaza haine ieftine si care nu sunt produsul unui anumit brand celebru.

Din experienta pot spune ca exista magazine in care gasesti produse similare celor de marca dar a caror calitate este superioara acestora.

Dupa aceasta activitate de shopping online , ziua mea continua de foarte multe ori cu o intalnire in oras cu prietenele mele sau cu sora mea.

Tu cum iti petreci ziua libera?

vineri, 20 iunie 2014

Creaza-ti propriul puzzle

Ce faci atunci cand ai pus o piesa si ai inchis un puzzle din viata ta, apoi o anumita persoana o da la o parte pentru ca nu i se potriveste in puzzle-ul ei/lui? Suntem independenti in dependenta pana la urma.  Tu nu poti sa cresti, daca cel mai mic ca tine nu vrea sa creasca.

Sunt sigura ca ai ajuns si tu pana acum, cel putin o data, in situatia de a fi respinsa/respinsa de cineva. Cu ce ai gresit?? Ai dat tot ceea ce ai putut sa dai referitor la cunostinte si atentie, esti o persoana inteligenta, placuta, si cu care se poate discuta. Poate totusi esti un pic timid/timida si asta te face sa-ti acoperi adevarata personalitate prin afisarea unui ego mai puternic decat e el cu adevarat.

Si pana la urma, ce-ti doresti?? Atentia celorlalti, nu? Corect! Si eu la fel.

Te-ai intrebat vreodata de ce ajungi sa fii respins/respinsa? Imagineaza-ti ce face un om cand e pus in fata unui puzzle de 1000 de piese pe care nu stie de unde sa-l inceapa si ii mai dai si un timp limita pentru a-l face. L-ai sufocat, nu?

Si in plus, nimeni nu vrea un puzzle facut doar din albastru si indigo, spre exemplu. Vrea si verde, si portocaliu si galben. Dap, Rosu caut si eu… se gaseste cel mai greu.

Ai cautat si ai imprumutat toate stilurile posibile pentru a scrie un articol pe blog, cu valoare pentru cititori si demn de a fi citit? Pana la urma vei ajunge si tu la aceeasi concluzie: Toate aceste stiluri sunt ale tale. Si tot ceea ce este al tau e UNIC.

Tu esti singurul/singura in masura sa-i dea VALOARE.

Cum, ai piesa rosie??!! Cat/ce vrei pentru ea?

vineri, 4 aprilie 2014

Energie pozitiva

In aceasta dimineata m-am trezit plina de energie pentru ca am decis ca este momentul sa scap de hartogaraia care ma inconjoara in fiecare luna cand trebuie sa ma ocup de angajati. Asta pentru ca nu mai suport hartiile respective. Am decis ca este momentul sa contractez o firma care se ocupa cu externalizare servicii salarizare si sa scap o data pentru totdeauna de acest chin.

Mai pe seara vreau sa ies asa cu niste prietene, ca fetele. N-am mai iesit demult. Sunt foste colege de liceu. Sunt niste simpatice si abia astept sa le vad. O sa cunosc si ingerasul uneia dintre ele pentru ca este inca la purtator. Asa ca sa mai prindem si noi putina vreme pentru noi sa mai vorbim, sa mai barfim, sa mai dam un check in :)) Dupa ce o sa se nasca ala mic nu o sa mai avem timp sa mai iesim noi la cafele. Dar sunt foarte fericita pentru ea, o sa aiba in sfarsit un copil. Eu deja ma simt cam batrana ca sa mai fac un copil, dar sa ziceam ca timpul nu este pierdut. Suntem trei fete cucuiete care in liceu faceau tot felul de bazaconii dar important este ca si invatam bine si niciodata nu am avut note proaste. Eram asa de dragute cand ne duceam sa fumam printre blocuri :))) Acum am renuntat toate la tigari. Asta ca sa va dati seama ce inseamna sa ai minte de adolescent si ce inseamna sa cresti, sa te maturizezi si sa realizezi ce iti face rau si ce iti face bine.

marți, 4 februarie 2014

Ce ne spunem când nu ne vorbim

Îmi fluturi batista peste nas, în semn de rămas-bun. Nu te aştepta să te opresc şi mai ales nu-mi cere înţelegere, nu ţi-o voi oferi, n-are sens. N-am capacitatea să te descopăr străine, mi te ascunzi sub lentile fumurii, uitându-te la ceasul tău elveţian. Şi eu preţuiesc timpul, de aceea te-am citit, recitit, crede-mă iubirea înşiruită în scrierile tale nici tu nu o mai înţelegi.

Mi-ai croşetat fiecare gând în parte. E ultima carte, promit – am îndoit pagina 30 « Al doilea capitol». Telefonul îl uit intenţionat pe noptieră, în acest fel te ţin departe, la distanţă, îmi golesc mintea şi trupul de tine.
Perioada asta translucidă o regăsesc în fiecare rând ce-l străbat.

M-aş reîncarna în tine şi poate atunci nu te-aş mai iubi, sau mai bine nu m-aş mai iubi.

N-am să-ţi mai aranjez gulerul cămăşii, doar ştii cât de neglijent erai în fiecare dimineaţă, dar voi continua să-mi încurc degetele jucându-mă în părul tău zburlit ; mai sunt şi firele blonde ce se perindau de-a lungul sacoului negru, fin călcat. Ticurile nu-ţi vor da pace în prezenţa mea, dar nesiguranţa capătă o altă conotaţie pe tocurile înalte.

De aici păşesc spre un nou început, dar dacă tu nu vei face parte din el nici măcar nu vreau să-l descopăr.

Cine ar fi crezut că un tip înalt,brunet cu un zâmbet inconfundabil,atent schiţat cu precizia unui artist,ar reuşi să pună stăpânire pe gândurile mele fără să întâmpine o rezistenţă semnificativă?

Ţi-ai abandonat subtil prezenţa cu efect sedativ în sufletul meu.Mi-ai propulsat stardardele până la cer,în aşa fel încât doar tu să le poţi atinge.În fiecare dimineaţă îţi simt amprentele pulsându-mi pe încheieturi chiar dacă eşti absent.Emani aroganţa ce-mi aminteşte de aristocraţia engleză.Aerul regal ce te defineşte mă atrage în mrejele-ţi plasate strategic.

Cu fiecare zi te găsesc altul,de fiecare dată mai fascinant,mai diferit.

Încerc să mă îndepărtez,să mă pierd în cafenele întunecate de un dichis în stil interbelic ori în muzica anilor ’50,să amân sentimente inevitabile,ca mai apoi să mă regăsesc tot în tine,însă n-am să mă descopăr înaintea-ţi privirilor curioase.
Vei continua să mă intrigi în dimineţile calde de iulie şi să mă ghidezi în linii curbe,  de grafit pe foi albe.

260 km până la destinaţie.Cine conduce ?